Mai puțin despre oameni, mai mult despre roboți.

Când m-am apucat să scriu, mi-am propus să fiu original și să scriu doar din proprie experiență. Cred că-i cel mai corect și pentru mine și pentru voi. Astfel că voi încerca acum, pe cât posibil, să transpun aici realitatea mea mentală. Cum? Printr-o întrebare ce mă tot bântuie de-o vreme.

             Întrebare este legată de originalitate, autenticitate. Dacă nu ți-ai pus niciodată întrebarea asta, dă-mi voie s-o pun eu. Când a fost ultima dată când ai fost original ? Mi s-a spus odată că unul dintre cele mai importante lucruri pe care o persoană de succes ar trebui să le aibă, este autenticitatea. Atunci am crezut c-am înțeles, dar acum îmi dau seama că nu știu ce înseamnă succesul și nici autenticitatea. Așadar cum devii autentic? Cum faci ceva pentru că așa vrei tu. Să simți într-un fel nou, neinfluențat, fără vreo sugestie de undeva. Să acționezi din proprie inițiativă, nu pentru că așa ți-a spus cineva că trebuie sau că-i "bine", nu ca un robot. Ai înțeles ideea.
            Ce-am observat personal este că sunt robotizat (programat) aproape în proporție de 100%. Nu

doar eu, toți suntem. Și toți roboții, cu ale lor convingeri de bine sau rău, cu ale lor programe scrise (tot de ei) consideră că se plac sau nu, în funcție de programele după care funcționează. Așa se face că roboții se împart în roboți cu programe considerate "bune" sau "rele", "deștepți" sau "proști", "săraci" sau "bogați" etc ( așa zisele prejudecăți). Totul ține de programarea robotului. Așadar avem roboți care, în funcție de ce "soft" au ales să-și instaleze (sau n-au ales, pentru că de obicei alege altcineva pentru ei), se consideră preoți, ingineri, doctori, etc. Și în funcție de softurile astea (softuri care se mai numesc și paradigme, idei general acceptate de societate ) roboții "trăiesc", sau asta consideră ei că fac.          
            Noi roboții suntem caracterizați de faptul că niciodată nu ne punem sub semnul întrebării aceste softuri după care funcționăm și cel mai important, nici măcar nu ne dăm seama că suntem roboți. Credem în continuare că suntem artiști, oameni de știință, ingineri, studenți, cerșetori etc. Toate acțiunile robotului sunt controlate de soft. Unii roboți și-au dat seama de o parte din schemă și au început să-și modifice propriul soft, un pas mare în sine. De ce un pas mare în sine? Pentru că în general, roboții nu prea se leagă conștient de softul după care operează, nici al lor, nici a celorlalți roboți, ei operează la un nivel mult mai superficial (poate cel mai superficial) și anume nivelul acțiunilor pe care le fac (acțiuni făcute în  funcție de soft).
             În fine, nu vreau să intru prea tare în filozofii. Dacă ai ajuns până aici cu cititul, ești genul de robot înzestrat cu softul numit răbdare sau curiozitate, sau poate îmi ești ceea ce roboții consideră apropiat, nu contează așa de tare.
             Așadar, cum poate un robot ca mine sau ca tine să devină autentic? Am spus-o și înainte, mai întâi trebuie să se cunoască, să-și cunoască softul, poate mai încolo descoperă că toată viața a fost un robot și poate mai încolo descoperă că-i ceva mai mult decât un robot. Haha ! Grozav. Nebunia lui Salam pe pâine.               Astea fiind spuse, la fel ca și tine, după ce voi fi terminat de scris (și tu de citit) articolul, mă voi întoarce într-ale mele treburi, pentru că azi n-am chef să ma cunosc și nici mâine nu se anunță mari schimbări. Dacă vreun robot a reușit să-și dea seama ce-i cu toată treaba asta, îl rog să mă anunțe și pe mine, pentru că am alte lucruri mai importante de făcut cum ar fi să ascult piesa asta și apoi mai găsesc eu ceva și apoi încă ceva.
            Succes !

P.S: Astăzi nu avem P.S.